„Cursul de arta actorului se adresează studentului ce tinde către dobândirea unui traseu profesionist în creaţia scenică. Având în vedere că actorul, spre deosebire de orice alt creator de frumos, este, în acelaşi timp, şi instrumentul şi obiectul creaţiei sale, munca de formare a acestuia a fost întotdeauna dificilă. În primul rând pentru că actorul trebuie să se cunoască mai întâi pe sine, ca unitate bio-psiho-socială capabilă de performanţe, iar mai apoi, acesta trebuie să cunoască într-un mod specific, realitatea înconjurătoare sub aspectele ei cele mai diferite. Numai în acest fel, posibilitatea de a recompune realitatea în universul scenei, se poate realiza. Căci un actor nu poate « oglindi » semenilor săi Viaţa, dacă nu o cunoaşte. Un alt motiv pentru care munca de formare a actorului e anevoioasă este că, fiind vorba despre personalităţi unice (aflate în plin proces de formare), despre fiinţe creatoare (ce îşi descoperă acum proprile valenţe), cu profunzimi nebănuite (ce cunosc lumea şi se autocunosc cu frenezia începutului de drum), orice « impunere » fără justificare, fără explicaţie şi fără substrat motivațional credibil poate deveni generatoare de blocaje puternice. Dar, poate, cel mai complicat lucru este că tânărul student trebuie să înțeleagă faptul că arta actorului are rigori și cerințe ferme, demne de o adevărată știință matematică. Un actor nu trebuie să „fure” meserie, să copieze arta marilor săi înaintași prin mimetism, sau să învețe „după ureche”...cum să facă, ori să se „specializeze” la locul de muncă... « pe 2 scândură »... Nu. Arta teatrului cere mai mult decât atât de la slujitorii săi. Cere Adevăr și Sinceritate, Implicare, Asumare, Organicitate. Arta actorului nu înseamnă abilitatea de a minți bine și frumos, ci performanța de a întruchipa veridic situații de viață cât mai diverse, de a trăi cu adevărat... alte vieți.” (Bogdana Darie)