Robert Bresson

Note despre cinematograf

Traducere din limba franceză de Iulia Gorzo

„Volumul este o cercetare liberă asupra a ceea ce îi este specific cinematografului, a ceea ce îl face măreţ şi îl diferenţiază de celelalte arte, în special de teatru şi de  « teatrul filmat » sau, în accepțiune bressoniană, « cinema ».

Cartea este de asemenea cel mai potrivit ghid pentru a înţelege mai bine opera regizorului francez. Pentru că tot ceea ce Bresson « teoretizează », sub forma unor note care pot fi citite în orice ordine, este regăsibil în marile sale filme. Ideile centrale ale gândirii sale puriste despre cinematograf şi-au găsit exemplificarea în filmografia sa şi sunt tot atâtea repere din care s-au inspirat, conştient sau nu, o bună parte a cineaştilor îndrăzneți ai trecutului sau ai prezentului.

Bresson credea cu tărie în forţa cinematografului ca artă de sine stătătoare şi extrem de incisivă, în capacitatea de a surprinde şi reda adevărul cu mijloacele proprii. De aceea, nu-i plăceau « imaginile frumoase », « filmele de artă »: « Nu fotografii frumoase, nu imagini frumoase, ci imagini, fotografii necesare ». (...)

Note despre cinematograf este, indiscutabil, o carte esenţială pentru a descifra viziunea unui cineast situat dincolo de orice val sau curent. Dar şi pentru a înţelege mai bine valoarea şi mecanismele cinematografului ca artă. Este un poem în care gânduri pătrunzătoare (şi, uneori, radical-polemice) iau forma unor sentinţe sclipitoare. O profesiune de credință originală, percutantă și deosebit de instructivă deopotrivă pentru cineaști și cinefili.” (Ionuț Mareș, „Cum gândea Bresson cinematograful”, Ziarul Metropolis)

Volum îngrijit de prof. univ. dr. Dana Duma și publicat cu sprijinul Editurii Video a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național

„Probabil că George Littera, excepționalul filmolog și profesor sub semnătura căruia apare această carte, nu ar fi avut curaj să publice o « Istorie universală a filmului ». El știa, mult mai bine decât oricare dintre noi, că această disciplină presupune un studiu perpetuu, periodice actualizări și reconsiderări. Inegalabila lui erudiție în materie îl ajuta să înțeleagă presiunea noutății și nevoia privirii din lumina prezentului asupra unui enorm material din care unii – destul de puțini – se încumetă să aleagă exemple ilustrând parcursul, început în 1895, al celei mai noi arte.

George Littera încerca, în schimb, să răspundă acestor datorii ale istoricului de film în fascinantele lui prelegeri ținute la UNATC (și la IATC). Peste 30 de promoții de studenți au avut privilegiul de a asista la cursurile sale transformate într-o pasionantă călătorie inițiatică. Bătăliile cinematografului pentru recunoașterea statutului său printre celelalte arte, îndrăznelile vizionarilor, permanenta încleștare « artă versus industrie » deveneau, relatate de finul cunoscător și împătimitul cinefil George Littera, cele mai palpitante subiecte. Dincolo de legende despre topurile de popularitate în care ieșea întotdeauna pe primul loc, există dovezi vii despre cultul pe care i l-au întreținut foștii studenți: notițele de la cursurile sale, păstrate, « tezaurizate » cu grijă de studenți, chiar și după patru decenii.

Existența notelor de curs consemnate de absolvenți din diferite promoții a dus la ideea publicării lor în volum. […] Desigur, forma finală nu este « istoria » lui George Littera. Nu numai pentru că este transcrierea unor expuneri orale. Deși fascinante, de impresionantă erudiție și de rară finețe a observațiilor, aceste cursuri ar fi fost cu siguranță reconfigurate, recalibrate, dacă autorul ar fi decis să le publice. Rara exigență față de textele publicate sub semnătura sa era alimentată de oroarea lui de banalitate, de imprecizie, de loc comun. […]

Iată de ce publicarea cărții a fost precedată de o dilemă morală: să lăsăm în raftul cu amintiri notele de curs atât de prețuite de absolvenți, dar nevăzute de autor, sau să le adunăm într-un volum, pentru ca și alți studenți să se bucure de accesul la prețioasele cursuri de Istoria filmului? Opțiunea pentru a doua variantă a fost încurajată de un gest asemănător făcut de George Littera: publicarea volumului Fascinația cinematografului (1973), care reunește articole, eseuri și pagini din jurnalul cineastului Victor Iliu… (Dana Duma)

Colecție:

ISBN: 978-973-1790-85-5

An apariție: 2014
Tip ediție: broșată
Format:
Pagini: 91